De notat este faptul ca intotdeauna si intotdeauna procesul de decontaminare auto (mecanica, cu argila) se va desfasura doar dupa o spalare in amanunt a intregii caroserii. In caz contrar, finele particule depuse pe caroserie chiar si de la o ora la alta le vom plimba cu concursul argilei pe toata suprafata de decontaminat, agresand in acest fel lacul protector si facilitand aparitia zgarieturilor. Daca vrei sa vezi cum se spala corect un autoturism da click pe link-ul care apare acum in partea dreapta sus a ecranului. Tot la fel, recomandarea noastra este ca aceasta procedura sa se desfasoare doar in spatii inchise, la adapost de vant sau curenti de aer si cu precadere in locuri umbrite.
Ce inseamna decontaminare auto?
Este procesul prin care descarcam caroseria si geamurile de reziduurile care nu pot fi indepartate prin spalare. Exemple de astfel de contaminanti sunt: picaturi de clei si de rasini de la copaci, polen, reziduuri de insecte, ciment, bitum, praf industrial, reziduuri de la discurile si placutele de frana, solutii de degivrare, particule de vopsea straina sau orice fel de gazari. Acesti contaminanti patrund in porii lacului caroseriei, accelerand procesul de deteriorare al acestuia, uneori chiar ireversibil.
Cand se face decontaminarea?
- obligatoriu, de fiecare data cand pregatim suprafata caroseriei pentru polishare
- atunci cand urmeaza sa aplicam o protectie pe caroserie
- atunci cand, pur si simplu, dorim o caroserie mai lucioasa si mai fina la atingere
- atunci cand protectia instalata pe caroserie pare ca nu mai face serviciu desi aceasta este inauntrul termenului de viata (de ex. protectie ceramica care dureaza 3-5 ani, iar dupa un an observam ca nu mai are niciun pic de efect hidrofob)
Cum se face decontaminarea?
Procesul de decontaminare auto este unul sumar si totodata simplu de executat. El trebuie sa inceapa de pe zonele superioare, contiuand catre cele inferioare. Pulverizam, asadar, lubrifiant pe argila si pe elementul pe care urmeaza sa il decontaminam, dupa care, cu miscari liniare actionam cu argila in doua directii perpendiculare (sus-jos / stanga-dreapta), pe o suprafata de aproximativ 60 x 60 cm. Mentionam ca argila trebuie incalzita in prealabil pana la o temperatura care sa o faca suficient de maleabila incat aceasta sa se poata mula inclusiv pe zonele asimetrice de caroserie. Tot la fel, trebuie sa stiti ca lubrifiantul este esential in procesul de decontaminare, acesta facilitand deplasarea argilei pe caroserie cu un risc scazut de zgariere. De asemenea, fina pelicula formata de acesta intre argila si caroserie nu permite acestora sa adere una la cealalta.
Trebuie sa ne asiguram, totodata, ca niciun centimetru patrat nu a scapat actiunii argilei. Odata ce elementul a fost decontaminat, recomandam ca acesta sa fie sters si sa se faca o inspectie optica a argilei. Daca observam ca aceasta s-a incarcat cu reziduuri, ea trebuie imediat impaturita. Daca rezultatul obtinut este multumitor, atunci vom trece catre urmatoarele elemente.
Este nevoie sa repetam procesul?
Exista situatii cand elementele de caroserie sunt suficient de incarcate de contaminanti asa incat pentru descarcarea acestora sa fim nevoiti sa repetam procesul. Ca sa observati acest detaliu aveti nevoie de o minima practica. Daca totusi aceasta lipseste, puteti incerca sa va plimbati mana acoperita de o folie de plastic pe caroseria uscata, exercitand o presiune minima. Daca in acest moment simtim o granulatie a elementului, inseamna ca pe acesta exista sau inca exista contaminanti iar procedeul trebuie reluat.
Tot la fel, un alt indicator care ne arata ca elementul este incarcat este rezistenta pe care acesta o opune in timpul miscarilor liniare facute cu argila. Practic, un element este descarcat de contaminanti atunci cand pe o suprafata lubrifiata putem plimba foarte usor argila fara sa aplicam vreo presiune pe aceasta. Trebuie avut in vedere mai ales daca sunteti la primul contact cu o astfel de operatiune ca cele mai incarcate zone sunt cele superioare si cele din spatele rotilor. De ce? Pentru ca, spre exemplu, zonele superioare sunt cele mai expuse la incarcarea cu clei, rasina, polen s.a., precum zonele din spatele rotilor sunt expuse la incarcarea cu bitumul antrenat de pe asfalt de anvelope.
Pentru a imbunatati rezultatele obtinute, de preferat ar fi ca premergator decontaminarii mecanice sa se faca o decontaminare chimica, adresandu-ne fiecarui tip specific de contaminant cu solutia corespunzatoare.
Tipuri de argila
Spre deosebire de alte proceduri, procedura de decontaminare este minim invaziva, asadar atentia noastra trebuie sa se canalizeze catre colectarea reziduurilor intrucat riscul de a produce daune este aproape inexistent cata vreme se respecta toate indicatiile producatorului. Si daca tot suntem la acest capitol o sa intram cu discutia putin mai in detaliu si o sa va spunem ca exista mai multe tipuri de argila. Clasificarea acestora se face in functie de gradul lor de abrazivitate. Asadar, plecand de la acest rationament, atunci cand procesul de decontaminare este premergator celui de prelucrare a lacului (polishare), putem folosi orice tip de argila. Tot la fel, atunci cand procesul de decontaminare este premergator, spre exemplu, celui de aplicare a protectiei, trebuie sa folosim o argila de abrazivitate scazuta pentru a preveni aparitia microzgarieturilor (asa-zisele holograme).
Revenind acum la canalizarea atentiei, recomandat este ca actiunea cu argila sa se faca inclusiv pe zona muchiilor elementelor. De multe ori acestea sunt zone care scapa atentiei spalatorilor auto, facilitand, in acest fel incarcarea lor cu reziduuri calcaroase.
Suprafetele vitrate sunt, de asemenea, expuse contaminarii, motiv pentru care o decontaminare a acestora este intotdeauna nu doar binevenita, ci chiar recomandata. Procesul ramane neschimbat si in cazul acestor suprafete.
